CONȚINUT
Vitamina B12 este probabil una dintre cele mai discutate vitamine, probabil datorită efectului său unic asupra dezvoltării sarcinii și stării sistemului circulator. Totuși, acesta nu este tot ce trebuie să știți despre această vitamină uimitoare. Citiți articolul și aflați mai multe!
Vitamina B12 din punct de vedere chimic
Vitamina B12 sau cobalamina este o vitamină solubilă în apă. Numele său se referă la un grup de compuși – corrinoizi cu activitate biologică de vitamina B12. Acești compuși conțin un atom de cobalt (Co) în partea centrală a inelului corrin. Structura sa este similară cu cea a hemei din hemoglobină, în special inelul porfirinic și fierul conținut în acesta. Vitamina B12 este implicată împreună cu acidul folic în procesul hematopoietic / eritropoieza – producția de eritrocite din măduva osoasă. În plus, este implicată în biosinteza acizilor nucleici (ADN), colesterolului și carbohidraților. De asemenea, participă la degradarea aminoacizilor cetogeni izoleucină. Nivelul corect de vitamina B12 determină nivelul optim de homocisteină – unul dintre aminoacizii esențiali necesari, printre altele, pentru buna funcționare a sistemului circulator. Cobalamina influențează și funcția sistemului nervos – formarea tecii de mielină și sinteza neurotransmițătorilor.
Necesarul de vitamina B12
Necesarul de vitamina B12 depinde, la fel ca și în cazul altor vitamine și minerale, de vârstă, starea pacientului și nevoile individuale. Afecțiunile stomacului (boala de reflux gastroesofagian, ulcer gastric) și ale intestinului (boala Whipple, boala Crohn, boala celiacă, sindromul Zollinger-Ellison, colita ulcerativă) cresc riscul unui deficit de acest vitamin. Alți factori care influențează necesarul sunt medicamentele, în special cele administrate cronic – administrarea inhibitorilor pompei de protoni, metforminului sau a antagonistilor receptorilor de histamină (H2) poate contribui la apariția deficiențelor. Un alt grup de risc pentru deficitul de vitamina B12 îl reprezintă veganii și vegetarienii. Acest vitamin se găsește în principal în produsele de origine animală – carne și organe – prin urmare, excluderea acestor produse crește riscul unui deficit. Acestor persoane li se recomandă să ia profilactic un supliment de cobalamină.
Necesar – cantitatea recomandată de consum pe zi/persoană:
- 1–3 ani – 0,9 µg
- 4–6 ani – 1,2 µg
- 7-9 ani 1,8 µg
- 10–12 ani – 1,8 µg
- 13 ani și peste 2,4 µg
- Femei însărcinate: 2,6 µg
- Femei care alăptează: 2,8 µg
Deficit de vitamina B12
Pierderile zilnice de cobalamină consumată sunt de aproximativ 0,1–0,2%. Simptomul de bază și cel mai frecvent menționat al deficitului de vitamina B12 este anemia pernicioasă, în special anemia megaloblastică. Un alt simptom al deficitului sunt modificările în sistemul nervos: parestezii, slăbiciune motorie, tulburări de memorie, polinevrită, ataxie, schimbări de dispoziție, afectări cognitive și tulburări psihice și chiar letargie. În plus, se menționează impactul deficitului acestui vitamin asupra funcției și funcționării intestinului.
Pentru femeile însărcinate și pentru copiii lor, un deficit de vitamina B12 și/sau în combinație cu deficitul de acid folic crește riscul de preeclampsie, naștere prematură, tulburare de creștere intrauterină și anemie megaloblastică la făt. În plus, aceste deficiențe pot duce la apariția defectelor de tub neural (WCN). Acestea sunt defecte fetale grave care reprezintă un pericol pentru dezvoltarea și viața copiilor.
Nu doar în timpul sarcinii, nivelul corect de vitamina B12 joacă un rol important, ci și în perioada alăptării este esențial să se acorde atenție concentrației acestui vitamin. În caz contrar, deficitul poate duce la probleme în funcționarea cognitivă și psihomotorie adecvată a copilului.
Deficiența de vitamina B12 nu este observată imediat. Cianocobalamina este stocată în ficat și în țesuturile corpului atunci când organismul nu consumă întreaga cantitate ingerată. Aceste rezerve pot dura foarte mult timp. De obicei, primele semne de deficiență apar abia după 5-6 ani de la ultima administrare. Prin urmare, persoanelor care suferă de deficiență li se recomandă să suplimenteze această vitamină chiar și în absența simptomelor.
Exces de vitamina B12
Chiar și în cantități mari, vitamina B12 nu este toxică, însă pot apărea reacții alergice severe. Deoarece este o vitamină solubilă în apă, excesul său este eliminat prin urină. Totuși, trebuie remarcat că în compoziția sa chimică conține cobalt, a cărui exces poate provoca efecte nedorite. Există cazuri în care nivelul vitaminei B12 în plasmă depășește 1000 pg/ml. Această stare indică însă procese patologice grave, cum ar fi insuficiența renală, malignități hematologice, boli hepatice și malignități solide.
Surse de vitamina B12
Sursa pentru vitamina B12 nsunt în principal produse de origine animală, deși o cantitate mică din această vitamină se găsește și în produsele vegetale.
Unele produse, inclusiv băuturi vegetale, sunt îmbogățite cu vitamina B12 și pot fi astfel o sursă pentru vegani și vegetarieni.
Unele plante pot avea un conținut mai ridicat de vitamina B12 datorită bacteriilor arhaice care trăiesc pe suprafața lor – aceste bacterii influențează sinteza acestei vitamine.
O altă soluție pentru vegani de a suplimenta cantitatea de vitamina B12 sunt algele, de ex. Spirulina, care însă conțin în general un analog inactiv al vitaminei B12. Prin urmare, nu are aceeași funcție ca vitamina B12 și consumul nu duce la o creștere semnificativă a nivelului de vitamina B12.
Conținutul de vitamina B12 în produsele exemplu (valorile sunt indicate pentru 100 g de produs):
- Ficat de porc 25 mg,
- File de vită 1,4 mg,
- Pui, cadavru 0,4 mg,
- Carne de curcan 0,7-1,4 mg,
- Somon 5 mg,
- Lapte 0,4 mg,
- Brânză de laborator 1-2,2 mg,
- Brânză de vaci 0,7-0,9 mg,
- Ouă 1,6 mg.
Tipuri de forme de cobalamină care prezintă activitate biologică
Forma naturală a vitaminei B12 este metilcobalamina și 5'-desoxiadenozilcobalamina. Ele îndeplinesc funcțiile de coenzime care apar în reacțiile enzimatice. Forme intermediare în formarea lor sunt hidroxocobalamina și aquacobalamina. Totuși, cianocobalamina este obținută sintetic. Nu apare în mod natural în plante, dar poate fi sintetizată de bacterii care trăiesc în tractul digestiv al mamiferelor (în special rumegătoare).
Sunt cunoscute și alte forme de B12, de exemplu sulfatocobalamina, nitrotocobalamina, dar rolul lor în procesele metabolice nu este cunoscut. Există și cobalamine sintetice, de exemplu 4-etilfenilcobalamina, care însă nu fac parte din vitamina B12, ci reprezintă un concret al acesteia în procesele metabolice și pot bloca astfel efectul vitaminei B12. Aceste forme sunt destinate exclusiv scopurilor de cercetare.
Ce influențează absorbția vitaminei B12?
Biodisponibilitatea vitaminei B12 din diferite alimente variază între 20 și 90%. Se estimează că persoanele sănătoase absorb aproximativ 50% din această vitamină prin alimentație. Prin urmare, este important să se asigure cea mai bună absorbție posibilă a cobalaminei, care este luată atât din alimente, cât și din suplimente.
Nivelul vitaminei B12 este influențat de:
- Prezența calciului. Cauza deficitului de vitamina B12 poate fi o malabsorbție în intestinul subțire. Pentru o absorbție corectă este necesar un glicoprotein numit factor Castle, secretat de mucoasa gastrică. Vitamina B12 este legată de acest glicoprotein în prezența calciului.
- Prezența vitaminei B6, biotinei și acidului folic – aceste compuși influențează pozitiv absorbția cobalaminei.
- Procesarea tehnologică a alimentelor – temperaturile ridicate și congelarea – reduc conținutul de vitamina B12 în produs, nu în cantități mari, dar merită să ținem cont de această dependență.
- Timpul și locul de depozitare – pe măsură ce timpul de depozitare și expunerea la soare cresc, nivelul acestei vitamine scade.
- Medicamente administrate:
- Inhibitorii pompei de protoni – aceste medicamente pot afecta absorbția B12 din alimente și pot încetini eliberarea acidului gastric.
- Cloramfenicol – un antibiotic bacteriostatic – poate afecta la unii pacienți răspunsul globulelor roșii la suplimentarea cu vitamina B12.
- Antagoniștii receptorilor H2 pot afecta, de asemenea, absorbția
- Suplimentarea cu vitamina C – poate reduce absorbția vitaminei B12, de aceea se recomandă o pauză de aproximativ 2 ore între suplimentarea cu vitamina C și cea cu B12.
- Metformin – un medicament pentru tratamentul diabetului – reduce absorbția vitaminei B12, posibil prin modificări în intestin și/sau creșterea bacteriană.
- Contraceptive hormonale orale,
- Cortizon,
- Medicamente împotriva cancerului.
